Acest site foloseste cookies.

Continuarea navigării în site înseamnă că ești de acord cu Politica de cookies a site-ului.

Politica privind cookiurile

Cetatea Cetăţuie – Costeşti

La “Cetăţuia”, cea mai veche dintre fortificaţiile dacice din Munţii Orăştiei, există cinci elemente de arhitectură sacră foarte evidente. Este singura cetate din Dacia la care turnurile locuinţă de pe platoul superior sunt amplasate pe axa de 23° N-E (axa de 23° reprezintă înclinarea pământului faţă de planul mişcării re revoluţie din jurul soarelui), orientare pe care o mai regăsim doar la sanctuarul din cetate sau la cele de la Sarmizegetusa Regia. În al doilea rând este unica cetate ale cărei turnuri au fost construite după proporţia numărului de aur (φ=1,618). Al treilea element de arhitectură sacră este constituit din situarea turnurilor locuinţă de pe platou la o altitudine mai mare decât a celor patru sanctuare din cetate. Această situaţie este specifică tuturor cetăţilor dacice din jurul Sarmizegetusei Regia. Al patrulea element de arhitectură sacră este oferit de poziţia pe care o ocupă “incinta sacră” a cetăţii în raport cu zona militară. La Costeşi dar şi la celelalte cetăţi unde s-au găsit sanctuare, acestea sunt la S-E faţă de principalele fortificaţii. Ultimul element de arhitectură sacră şi poate cel mai important îl constituie poziţia cetăţii de la Costeşti în raport cu direcţia din care răsare soarele la solstiţiul de iarnă.

În dimineaţa zilei de 21 decembrie din cetatea Costeşti soarele poate fi văzut răsărind exact deasupra Sarmizegetusei Regia. Cu alte cuvinte, soarele este “salvat”, pentru a nu cădea în zona de sub oceanul planetar, tocmai de muntele pe care a fost clădită viitoarea capitală. Muntele Sfânt al dacilor a fost venerat de preoţii din cetatea de la Costeşti, aici găsindu-se cele mai vechi urme de locuire din întreaga zonă. Mai întâi soarele s-a născut pe Muntele Sfânt, situat în direcţia 30° E-S, iar apoi era salvat iarnă de iarnă prin slujbele preoţilor. În scurt timp muntele care oprea soarele din “căderea” lui spre sud a devenit sacru, primind numele de Kogaionon.

Între vechea cetate de la Costeşti şi Muntele Sfânt, Kogaionon, devenit în vremea lui Burebista Sarmizegetusa, există o relaţie directă rezultată din poziţiile pe care le ocupă ambele locaţii pe axa 30° E-S.

Dacă vechiul centru tribal ar fi fost pe alt deal, nu la Costeşti, Kogaionul s-ar fi găsit şi el pe altă poziţie, dar pe aceeaşi axă, faţă de posibila cetate. Prin urmare, Muntele Sfânt, Kogaionul, nu ar fi existat pe Dealul Grădiştea Muncelului fără prezenţa cetăţii de la Costeşti pe Dealul Cetăţuia.

Din zona de cazare Hunedoara până în Costești se ajunge cu mașina personală iar de la peniune drumul se poate parcurge pe jos, în doar 20 de minute sau cu o maşină cu garda mai înaltă în nici 10 minute.

Câteva păreri împărtășite de clienții noștri